Sângele apă nu se face

Dicţionarul explicativ al limbii române ne spune că SÂNGE provine din latinescul SANGUIS. Şi poate că această explicaţie a mulţumit pe cel care a inventat-o. Din păcate pentru latinişti, astăzi avem un nou sfănt, GOOGLE (sfăntul căutător de adevăr). Cu ajutorul lui Google am căutat să văd dacă există prin culturile vedice cuvinte legate de cuvântul Sânge (sau Sânje aşa cum îl auzim in popor).

În viaţa mea nu am auzit pe nimeni care să spună că a sanguisat ori că i-a curs sanguisul. Am auzit insă că a sânjerat (sângerat) ori că i-a curs sânjele (sângele). Şi iată si câteva nume (cuvinte) din cultura vedică:
Sanjay-Victorios
Sanjeev-datator de viata, cel care readuce la viata
Sanjit-cel care invinge intotdeauna, eternul invingator
Sanjiv- vital
Sanjivan- cel care te tine in viata, cel care te face plin de viata
Toate aceste cuvinte sunt mult mai apropiate de sânjele ( sângele) românesc decât Sanguisul latin. Sânjele apă nu se face, cu tot efortul specialiştilor in latinizarea poporului nostru.

Despre apă ce să mai vorbim. Poporul nostru nu prea a băut sau bea Aqua. Mai degrabă el a băut, de cand se stie, Apa. Apa care are tot conexiuni vedice.

A venit vremea să tragem aqua la buda latinizării poporului nostru. A venit vremea să căutam intelesurile profunde ale limbii pe care o vorbim. Şi unde oare? In culturi ale căror zeităţi aveau mari probleme legate de alcool sau in cultura noastră in care Făt-Frumos trebuia să se perfecţioneze neintrerupt şi să devină mai bun? In culturi in care zeii sunt etern nemultumiţi şi bezmetici şi care ucid la întămplare tot ce le iese în cale sau în cultura noastră unde prin perfecţionare neintreruptă omul devine OM, inţelept, zeu? In cultura noastră, aşa cum ne-a rămas in basme, omul este un zeu in devenire.

De ce limba este moştenirea noastră cea mai de preţ? Pentru că în limba noastră există încă cuvinte care conţin secretele unei culturi demult apuse. Conţin secrete ale universului energetic intim. Dacă milioane de oameni repetă la nesfărşit mantra OM incercând să ajungă mai aproape de divin, in limba noastră străbunii au incrustat cuvântul OM pentru ceea ce noi suntem. Noi nu trebuie să facem efortul meditaţiei prin care să aducem energia acestei mantre în corpul energetic. Trebui doar să ne aducem aminte că suntem Oameni (OM), că suntem divini. Suntem oameni şi trebuie doar să lăsăm corpul să vibreze cu mantra OM. Mantrele vedice au inţeles, au sens, in limba noastră chiar mai mult decât au in culturile care le-au ţinut vii. În utilizarea mantrelor este nevoie de o iniţiere pentru a da forţă mantrei. Am ajuns la concluzia ca pentru un născut si vorbitor de limba română această iniţiere este de cele mai multe ori inutilă. Pare că cele mai multe mantre vibrează cu structura intimă a românilor. Om, Sânje, Dumnezău, Vraja, Sat, Mulţam…… par să fie cuvinte care rezonează cu specificul ADN-ului nostru. Cuvinte româneşti conţin mantre si oferă explicaţia mantrei si in acelasi timp si iniţierea.

Concluzia la care am ajuns este ca limba română arhaică este o limbă vie, care rezonează cu intimul (poate chiar la nivel de ADN) românesc si că aceasta limbă a fost croită in vremi străvechi pentru a ajuta neamul românesc, pentru a-i oferii o latură spirituală de invidiat.

Etichete: , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: