Apa cetatilor dacice- ipoteza

Una dintre marile enigme ale dacilor este cea legata de apa necesara in cetati pe timpul asediilor. Inexistenta unei surse constante de apa (fantana, izvor) in cetati a facut ca cei implicati in studiul trecutului sa concluzioneze ca lipsa apei a dus la „caderea” cetatilor. In clipa in care apa din cisternele de apa se termina dacul insetat se preda de bunavoie. Daca acesta este adevarul atunci centurionul nici macar nu trebuia sa ia cu asalt cetatea. Trebuia doar sa stea la o buna distanta de ziduri si sa nu permita aprovizionarea cu apa. Nu tu transpiratie, nu tu varsare de sange. Doar putina rabdare si petreceri la poalele cetatii in asteptarea capitularii dacului insetat.

Lasand gluma la o parte nu cred ca o astfel de greseala (lipsa unei surse de apa potabila) a fost cauza caderii acestor cetati. Structura zidului dacic ma face sa cred ca ei aveau apa din belsug, ca nu au dus lipsa de apa acolo sus pe creste. Cred ca stramosii nostrii „fabricau” apa de care aveau nevoie. „Fabricau” sau mai bine zis foloseau un fenomen binecunoscut acum si atunci. Fenomenul de condensatie.

Unul dintre multii cercetatori care s-au ocupat de obtinerea apei din condensatie a fost Friedrich Zibold. Idea i-a venit cand in jurul orasului Theodosia (din Ucraina) a descoperit 13 „delusoare” din pietris de la care plecau conducte de teracota pana in oras. „Delusoarele” nu faceau altceva decat sa initieze procesul de condensatie si sa protejeze apa astfel obtinuta impotriva evaporarii.

Mai multe despre extragerea apei (cu succese si insuccese) din atmosfera se pot citi la: http://wapedia.mobi/en/Air_well_(condenser) si la: http://www.rexresearch.com/airwells/airwells.htm

Parerea mea este ca Murus Dacicus avea de fapt si un rol in captarea apei de condensatie (pe langa rolul aparare si cel energetic). Ca de fapt zidul, prin constructia lui sofisticata, promova in interior trecerea apei din stare gazoasa in stare lichida in cantitati care ar putea sa fie suficiente. In conditiile tarii noastre este posibil ca o astfel de instalatie sa functioneze. Pietrisul din interiorul zidurilor ofera suprafata necesara particulelor de apa pentru a intra in contact unele cu altele si a forma picaturi de apa, ziua are loc incalzirea zidurilor iar noaptea are loc racirea lor. Un experiment la fata locului ar putea sa infirme sau sa confirme aceasta ipoteza. Ma cam indoiesc insa ca un astfel de experiment o sa aiba loc. Din pacate.

S-ar putea ca expresia „apa din piatra seaca” sa aiba o legatura cu fenomenul si chiar sa fie o dovada a cunoasterii acestui fenomen si a utilizarii lui.

Etichete: , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s